Cum ne adaptăm stilul de viață în perioada COVID-19?
“Toți avem în noi o neștiută rezervă de energie care izbucnește când viața ne pune la încercare.”
Este ușor de observat că fiecare dintre noi dăm o anumită interpretare situației actuale dată de pandemia COVID-19, și, în consecință, reacțiile noastre psihologice – emoționale și comportamentale, sunt diferite de la unul la celălalt. Dar, în timp ce nu putem controla această situație de viață pe care o întâlnim acum, avem sub control răspunsurile noastre psihologice.
Astfel, cei care ne raportăm într-un mod negativ la situația de pandemie și/sau o posibilă contaminare, ca de exemplu: “Nu e posibil să ni se intample așa ceva!”; “E cel mai groaznic lucru care s-a întâmplat!”; “Nu pot să suport!”; “Toți oamenii pot fi contaminați, suntem cu toții în pericol!”; “Eu sunt slăbit și mă voi îmbolnăvi cu siguranță!”, vom dezvolta răspunsuri psihologice nesănătoase – panică, frică, depresie, agresivitate, sentimente de vinovație- care ne vor afecta atât viața cât și capacitatea de a face față acestei situații și, implicit, îi vor afecta și pe cei din jurul nostru – copiii, familia.
Pe de altă parte, cei care ne raportăm într-un mod pozitiv la situația de pandemie, cu detașare și speranța că va fi bine, vom fi calmi si relaxați, dar aceste răspunsuri psihologice pot deveni nesănătoase pentru o situație de pericol iminent sau o problemă ce trebuie urgent rezolvată, deoarece ne va găsi nemotivați suficient.
Atitudinea recomandată în această situație practică de pandemie și/sau o eventuală contaminare, este gândirea rațională.
Exemple: “Nu doresc ca ceva rău să mi se intample și voi face tot ce ține de mine în acest sens, chiar dacă știu că nu pot controla unele lucruri!”; “E adevărat, e foarte rău ce se întâmplă, dar nu e cel mai rău lucru care se poate întâmpla.”; “Nu îmi place dar voi suporta situația și încerc să ies cu bine din ea!”; “E adevărat că mulți oameni nu respectă regulile, dar asta nu înseamnă că sunt mereu periculoși.”; “Uneori sunt un om slab, dar nu în general!”
Această raportare rațională va genera emoții negative sănătoase (ex. îngrijorare, dar nu panică/anxietate; nemulțumire, dar nu furie/agresivitate; tristețe/supărare, dar nu depresie; regret dar nu vinovăție clinică). Aceste răspunsuri sunt sănătoase deoarece ne mobilizează în confruntarea cu situația practic de pericol.
Este evident că situația prin care trecem, prelungindu-se, ne forțeaza sa ne dezvoltam o rutina comportamentala noua. Dar acest lucru nu se face simplu, deoarece vechea rutină se activează involuntar și astfel este greu de controlat. De aceea, este important să ne planificăm eficient o nouă rutină, pe principii psihologice riguroase:
1. Să înțelegem foarte bine de ce vechile obiceiuri sunt riscante și trebuie sa le schimbam (epidemia este un risc pentru toți). In acest sens trebuie să ne informam doar surse de încredere și să evităm stirile false.
2. Să ne facem un orar săptămânal scris (sâmbătă/duminică pentru următoarea săptămână), la un interval de o oră, maximum de două ore, bine personalizat și acceptat, pentru a deveni în timp, prin practică, o nouă rutină comportamentală de viață!
3. Ce trebuie sa cuprinda zilnic acest orar, în scris:
(a) Activitățile de bază (ex. igienă, masă, studiu/serviciu, relaționare interpersonală, joacă/relaxare, somn):
– dieta trebuie sa fie sănătoasă și sa nu duca la creșterea în greutate.
– includerea activităților sportive în activitățile de bază este foarte importantă, mai ales în asociere cu dieta, ambele contribuind la un stil de viață sănătos.
(b) Comportamente care ne produc plăcere:
– vizionarea unui film/citirea unei cărți/sport, etc.
(c) Comportamente care tin de aspectele definitorii din personalitatea noastră:
– putem sa-i sunam la telefon pe apropiații care au nevoie, pentru a-i incuraja, dacă noi suntem niste persoane sociabile (extravertite).
(d) Comportament congruent cu valorile pe care le-am asumat în viața personală:
– dacă generozitatea este o valoare pentru tine, poți face voluntariat care ajută în această perioadă.
(e) Comportamente de socializare (impotriva stresului):
– în lumea digitalizată, izolarea fizică nu înseamnă și izolare psihosocială. În acest proces de socializare, deși este bine să planificăm în orar multe activități în comun în cupul/familie, trebuie lăsat însă și spațiu personal/individual.
4. Este important ca cineva să ne verifice, o dată sau de două ori pe zi, că urmăm și implementăm orarul, mai ales în cazul acelora dintre noi care știm că avem avem dificultăți de autodisciplină și/sau de autocontrol.
5. Dacă orarul nu este respectat riguros, vom analiza cauzele, le eliminăm și-l refacem până când acesta devine acceptabil și usor de implementat. În timp, aceste practici cognitiv-comportamentale vor deveni o nouă rutină sănătoasă de viață.
Dacă vom ține cont de aceste modificări cognitiv-comportamentale, nu doar că vom reduce stările noastre negative (suferința psihologică și reacțiile disfuncționale la criză), dar vom reuși să ne dezvoltăm stările pozitive. Pandemia și problemele asociate (ex. o potențială contaminare, izolarea, etc.) pot deveni astfel nu doar suportabile, ci și oportunități de dezvoltare personală!
Succes!
